Denuntul calomnios a fost facut de o femeie care viza recompensa de 10.000 dolari oferita de Centrul israelit "Simon Wiesenthal". Batrânetea îl tintuise la pat, dar apelativele "fascist" sau "criminal de razboi" i-au grabit sfârsitul. Ioan Alexa (96 de ani) era acuzat ca ar fi compus "trenurile mortii" si ca ar fi masacrat evrei la Iasi si Dorohoi si primise aceasta veste chiar în ziua în care sarbatorea 71 de ani de mariaj cu Elisabeta. "Dupa un trai asa frumos mi se pregateste o asa odioasa iesire din viata", ofta neresemnat batrânul. Dupa trei luni de amarnice framântari, Ioan Alexa (instructor regional CFR, pensionat) a sfârsit-o cu viata. Aproape imediat, la groapa i-a urmat si femeia care i-a fost alaturi trei sferturi din veac. Nenorocirea a venit peste cei doi la finele anului trecut, cu 7 luni înainte ca Ioan Alexa sa fie reabilitat de magistrati. "Patriarhul" cailor ferate - dupa cum fusese numit într-un necrolog de catre fostii elevi - cazuse victima unei iesence râvnitoare la recompensa de 10.000 dolari oferita de Centrul israelit "Simon Wiesenthal" din Ierusalim (celebru în lume pentru aducerea în fata judecatorilor a marilor criminali de razboi, centruînfiintat în scopul pastrarii memoriei Holocaustului).

Mariana Maxim a facut denuntul calomnios pe calea undelor. Directorul Centrului evreiesc, Efraim Zuroff, s-a adresat Parchetului Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia Parchetelor Militare, solicitând investigatii din care sa reiasa daca Ioan Alexa ar fi "participat personal la uciderea evreilor în Dorohoi, precum si în Iasi, iar dupa razboi si-ar fi luat identitatea unui soldat care fusese ucis".  Alaturi de nonagenar, mai erau pârâti Ion Antonie, Ionel Brotac si Dionisie Alexandru Ghermani, între care unul a raposat si un altul era rezidentîn Germania). Printr-o rezolutie datata 7 iulie 2006, Ioan Alexa a fost absolvit de orice vina.

"Cine poate reconstitui rationamente de acum 65 de ani?", se întreba nonagenarul în ziua denuntului. Magistratii militari au reusit, scotocind arhivele si audiind martori care cunosteau pârâtul înca din perioada interbelica. "Nu exista vreun indiciu în sensul absentei sale motivate sau nemotivate de la locul de munca (n.r. fost sef de gara la Rafaila, Vaslui). CFR erau considerate o a doua armata a tarii. Este greu de acceptat ca Alexa Ioan ar fi putut parasi raza de competenta, mai ales în conditii de razboi", precizeaza rezolutia. "Altminteri ar fi fost împuscat", a completat fiul, Dimitrie Alexa, cadru universitar la Iasi, preocupat sa reabiliteze memoria tatalui, dupa cum i-a fagaduit.

Denuntatoarea a descris fapte petrecute între 1940 si 1941, desi este nascuta în 1957. Mariana Maxim nu a putut fi audiata, fiind plecata la munca în strainatate. "A furnizat telefonic o informatie laconica.

Motivul real al furnizarii informatiei a fost acela de a obtine recompensa de 10.000 dolari oferita pentru cei care ajuta la prinderea participantilor la Holocaust", mai precizeaza rezolutia. Recompensa promisa de institutia evreiasca se acorda numai dupa ce o persoana este dovedita în Justitie de colaborationism cu nazistii si condamnata irevocabil pentru crime de razboi (faradelegi imprescriptibile). "Se retine fara dubii ca Ioan Alexa nu a participat la savârsirea unor asemenea fapte, nu si-a schimbat identitatea dobândita la nastere si nici nu a participat la savârsirea pogromurilor de la Dorohoi si Iasi si nici la alte asemenea atrocitati", conchide hârtia cu antentul Parchetului Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Urmasii lui Ioan Alexa au cerut magistratilor sa o cerceteze pe Mariana Maxim pentru denunt calomnios.