Experți vest-europeni se opun echivalării dînd de înțeles că în
spatele demersurilor se află o tentativă voalată de reabilitare
a colaboratorilor locali ai regimurilor pro-naziste, în timp
ce antisemitismul se menține ca o problemă de zi cu zi în
spațiul public est-european.
Anul a început și este probabil să se încheie cu aceeași
dezbatere pe teme de cultură politică dar cu repercusiuni
notabile și în alte sfere, de la educație pînă pe plan
social.
La 25 februarie mai mulți oameni politici europeni proeminenți, foști deținuți
politici, militanți pentru drepturile omului și istorici,
prezenți la Praga la o mare conferință internațională pe
tema „Crimelor Regimurilor Comuniste”, au semnat o declarație-apel
la condamnarea comunismului.
Declarația solicita introducerea unor cursuri în școli despre crimele comuniste,
instituirea unui Tribunal internațional în spațiul Uniunii
Europene pentru urmărirea și judecarea celor vinovați de
crime, clădirea unui memorial în amintirea victimelor comunismului
și măsuri de pedepsire a celor condamnați ca vinovați prin
reducerea pensiilor și a beneficiilor sociale sub nivelul
celor căpătate de victime.
„A nu pedepsi criminalii comuniști
înseamnă a trece cu vederea și astfel a slăbi legislația
internațională” se afirma în declarația de la Praga în care
se adăuga: „comunismul trebuie condamnat în același fel cum
a fost și nazismul [dar] nu punem un semn de egalitate între
crimele nazismului și ale comunismului, inclusiv între Gulag,
Laogai și lagărele de concentrare naziste. Ele trebuie studiate
și judecate fiecare pe măsura teribilelor lor merite. Ideologia
și guvernarea comunistă vin în contradicție cu Convenția
Europeană asupra Drepturilor Omului și cu Carta Drepturilor
Fundamentale a Uniunii Europene.”
Luna aceasta, miniștrii de externe
din Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania și România,
reuniți la Vilnius, reluau subiectul într-o scrisoare comună
trimisă comisarei europene pentru justiție, Viviane Reding,
la Bruxelles. Scrisoarea adăuga un punct suplimentar cererilor
formulate în Declarația de la Praga, afirmînd: „Alături de
urmărirea și pedepsirea criminalilor, negarea oricărei crime
internaționale ar trebui tratată după aceleași standarde,
pentru a se preveni condiții favorabile de reabilitare și
renaștere a ideologiilor totalitare.”
La 15 decembrie un purtător de cuvînt
al comisarului european anunța că executivul Uniunii va adopta
un raport asupra crimelor regimurilor totalitare pînă la
sfîrșitul anului, precizînd: „Uniunea Europeană are de jucat
un rol pentru a contribui la cunoașterea istoriei trecute
a Europei ca o moștenire comună a tuturor europenilor de
astăzi și pentru generațiile viitoare. Uniunea poate acționa
ca un facilitator pentru promovarea unei memorii comune,
împărtășită de toți, a crimelor comise de regimurile totalitare.”
Dar oricît de simple ar părea la prima
vedere lucrurile, legislatorii europeni nu au reușit să se
pună de acord asupra punctului de vedere cerut în Declarația
de la Praga și Scrisoarea celor 6 miniștri de externe de
la Vilnius. Cum explica, marți pentru cotidianul „The Guardian”,
purtătorul de cuvînt al Uniunii Europene pe teme de justiție,
Matthew Newman, „nu există un consens asupra problemei. Diversele
state membre au abordări care diferă în mod radical. In stadiul
actual, nu sînt întrunite condițiile pentru a se înainta
o propunere legislativă. Comisia va continua să ia în considerare
problema”.
Opinia care pare să prevaleze printre
legislatorii Comisiei Europene, reluată de purtătorul de
cuvînt amintit, poate fi rezumată la constatarea că nu se
poate accepta idea unui genocid dublu și aceasta deoarece
„rezultatul net a ceea ce [regimurile totalitare] au făcut
este, evident, oribil, dar regimurile comuniste nu au avut
ca țintă minoritățile etnice”.
Subiectul rămîne unul de controversă,
cu atît mai mult cu cît o serie de state vest-europene se
opun propunerii echivalării celor două regimuri, dînd de
înțeles că în spatele demersurilor se află o tentativă voalată
de reabilitare a colaboratorilor locali ai regimurilor pro-naziste,
în timp ce antisemitismul se menține ca o problemă de zi
cu zi în spațiul public și presa est-europeană. Sau, după
expresia concisă a lui Efraim Zuroff, directorul biroului
israelian al Centrului Simon Wiesenthal, ar fi vorba de o
„falsă simetrie”.
europalibera.org
|